Retezat 2011. Bucura - Vf.Peleaga - Vf.Papusa - Portile Inchise - Galesu - Pietrele - Bucura (II)

Dupa prima zi dormim bustean fiecare cu pietrele sau denivelarile sale sub coaste. Planificasem sa plecam pe la 7 insa deabea incepeam sa ne invartim in jurul cortului la ora aceea dardaind de frig in asteptarea soarelui. Vine si soarele si ne da mai  multa energie asa ca strangem randurile si pornim pe crucea galbena prin Caldarea Berbecilor spre Peleaga.

Caldarea superioara a Bucurei

Lume multa, am numarat peste o suta de corturi, majoritatea merge spre Peleaga. Ne aprovizionam cu apa de la paraiasul de langa refugiul salvamont si pornim usor in sus. Anca cu ceva probleme nu se simte prea bine si suntem nevoiti sa nu mergem prea repede. In curand apar si sunetele stridente ale marmotelor care ne fac sa incepem cautarea acestora cu privirea. Reusim sa identificam un frumos exemplar care sta la soare pe un bolovan.

Asa ca acum incepem vanatoarea de marmote, ba un zoom, ba un pas in plus si tot asa. Pana la urma intram printre bolovani si ne apropiem suficient de mult pentru a prinde cateva imagini mai bune.

In centru Vf.Judele

In Caldarea Berbecilor

Pana la urma resim sa o speriem si bineinteles ca se retrage in galeriile ei. Incepem sa urcam acum pieptis pe o poteca usor alunecoasa spre muchie dar nu putem sa nu ne intorcem de cat mai multe ori privirea spre Bucura. O caldare plina de lacuri, inconjurata de varfuri spectaculoase si pudrate cu cate un norisor alb. 

Lacul Bucura

Pe la 12 suntem pe Vf. Peleaga, cel mai inalt din Retezat, alaturi ce vreo 4 cehi si un spaniol care va continua cu noi pe acelasi traseu. Din pacate Anca nu mai poate continua si promite ca se va intoarce cu cehii la Bucura.

Sub Vf.Peleaga 2509m

Vf.Retezat

Valea Rea

Plecam de pe Peleaga intr-o coborare abrupta spre Saua Pelegii povestind despre niste treburi foarte serioase pe care nu le pot dezvalui chiar aici. Oricum trebuiesc reanalizate si reeditate intr-o gura de soba la vreun refugiu sau cabana.

Abruptul de sub Peleaga spre Saua Pelegii

Privim inapoi si constatam ca am coborat destul de mult asa ca tragem aer in piept pentru ca ne va astepta o urcare asemanatoare pana in Papusa. Dar suntem vanosi si mergem bine, prindem spaniolul intalnit pe Peleaga si ii dictam un ritm mai alert insa se tine destul de bine.

Vf.Peleaga

Lacul Adanc

Pe cand ajungem in Papusa ajung si norii si parca nu mai este asa de cald asa ca nu zabovim prea mult si pornim pe banda rosie spre Portile Inchise.

Vf.Papusa 2508m

Taurile din Valea Rea

Poteca destul de interesanta, ingusta, urmareste aproape muchia si imi place la nebunie. Ajungem la o saritoare unde spaniolul imi da emotii puternice in momentul in care se dezechilibreaza pe marginea saritorii dar se redreseaza fara sa realizeze probabil cat de aproape a fost de un pas gresit.

Lacul Galesu

In stanga noastra apare lacul Gales pe care l-am vazut numai acoperit de zapada intr-un mai acum cativa ani iar in stanga minunatul tau al Tapului cu celebra insula. Bineinteles ca cineva misuna pe acolo cu cortul desi se aude ca se poate campa doar in locuri special indicate si amenajate de PNR.

Taul Tapului

Din lipsa de adrenalina decidem sa nu mai continuam pana in Saua Vf. Mare si coboram pe un valcel direct spre Galesu. Stanca uscata, prize buna, o placere. Tot o placere era sa imi faca si Edi cu un bolovan ce se indrepta exact spre capul meu noroc cu reflexul de ultim moment.

Dan in actiune pe valcel

Jos ne astepta o mare de bolovani a caror marime nu prea o aproximam bine de sus insa ajunsi printre ei ramanem uimiti de dimensiunile lor si incepem sa topaim ca niste capre de pe unul pe altul. Mie si lui Edi ne place la nebunie insa nu acelasi lucru il poate spune si Dan care tot mormaie cate ceva.

Pe la 15 suntem pe malul lacului unde savuram un baton cu nu stiu ce fibre magice si incepem sa visam la mancarea de la Pietrele dar pana acolo ne mai asteapta vreo 2 ore de mers intins.

Lacul Galesu

Deviem de pe triunghiul rosu spre Taul dintre Brazi, o balta destul de interesanta cu malurile destul de imprevizibile.Continuam pe punctul rosu si coboram pe o muchie ce ne solicita putin insa gandul ca vom manca ceva bun ne da aripi.

Intersectam si poteca ce urca la Gentiana de la Carnic, mai avem un ultim urcus pe care il strabatem gafaind usor ajungand la mesele din fata cabanei. Bere si un suc de mere au fost primele noastre dorinte pe care le-am dublat apoi urmate de o ciorba buna si o ceafa si mai buna.

Acum ca incepuse sa ne circule sangele prin vene admiram ce se poate admira prin jur si schimbam cateva opinii si impresii cu niste batranei simpatici.

Initial planul era sa trecem peste Vf. Retezat spre Bucura dar era deja ora 18 iar motoarele noastre nu prea mai dadeau randament asa ca hotaram sa mergem pe la Gentiana.

Taul dintre Brazi

Tinem ritmul si in nici 2 ore suntem in Curmatura Bucurei unde incepe sa picure putin. Suntem intampinati de capre negre care oricum nu sunt asa de interesante in opinia unui cuplu care tocmai se intorsese din ALPI si care vazusera la "ibexi" de s-au saturat. Ne-am mai amuzat putin. Noi coboram spre cort iar luna incepe sa urce usor pe cer creand o atmosfera deosebita.

Nici nu stiu daca se putea o zi mai reusita. Odata cu apropierea de cort incep sa tot imi fac ganduri despre cum se mai simte Anca insa surpriza, Anca apare zambitoare dintre refugiul Salvamont unde a fost brusc vindecata cu nu stiu ce licori magice. Si noi ne faceam atatea griji!

Nici nu imi aduc aminte daca am mai mancat sau nu ca am fost rapusi repede de oboseala mai ales cu gandul ca si a treia zi se anunta una destul de lunga la care Dan renunta deja in favoarea unei zile de relaxare la soare.

Dar a treia zi e alta mancare de ...mers...

Doru

Retezat 2011. Carnic - Gentiana - Lacul Bucura (I)

12-15 august 2011

Participanti: Anca, Edi, Dan (Lopata), Doru

Asteptam de mult aceasta tura si in final ramanem doar patru persoane. Vineri dimineata devreme plecam din Brasov spre Carnic unde ajungem pe la 8. Luam un mic dejun in compania unei mate ce se toleneste la soare pentru ca apoi sa ne ajustam putin rucsacii si sa pornim la drum.

Un drum care ma bucura sa il revad, care imi aminteste de celelalte ture incepute tot pe aici. Simt un sentiment placut de reintalnire cu aceste locuri, cu apele repezi, reci si cristaline, cu padurile invadate de muschiul verde care te imbie la o leneveala dar mai ales de crestele lipsite de vegetatie si pline de lespezi imense de piatra.

Accesul spre Cascada Lolaia il gasit frumos amenajat cu trepte si balustarda. Coboram pentru cateva fotografii dar revenim la rucsacii lasati in drum si pornim pe drumul forestier ce duce spre cabana Pietrele.

Cascada Lolaia

Pe drum nu ne grabim si admiram raul care curge in stanga noastra, ne mai indulcim cu cate o zmeura sau fraguta si mai poposim din loc in loc.

La o barfa

Dupa vreo ora de la plecarea din Carnic suntem la ramificatia potecii spre Cabana Pietrele si spre Gentiana, noi urmam a doua varianta si dupa ce traversam raul pe o punte de lemn intram in padurea verde si plina de muschi. Ne minunam la fiecare pas cat de frumoasa poate fi aceasta padure.

Spre Gentiana

Dupa inca vreo ora ajungem la Gentiana pe care o gasim putin modernizata fata de cum o stiam noi de la ultimul revelion petrecut aici in 2010. Aici liniste si o atmosfera ce te indemna la leneveala. Stam la soare, ne amuzam de discutia dintre cabanier si un cioban si pana la urma ridicam ancora si pornim spre Bucura.

Poteca bine batuta este inconjurata de o mare de jnepeni, traversam raul, trecem pe la crucea ridicata in memoria  lui Cuxi si continuam prin jnepeni pana in primul prag unde hotaram sa luam o pauza de masa.

Pe Valea Pietrele

Pica foarte bine niste slanina cu rosii si merge si o gurita de palinca adevarata de Zalau. Este cald si iar ne molesim putin dar ne motiveaza gandul ca ar trebui sa ajungem sa punem cortul pe lumina la Bucura asa ca pornim pana la urma.

Culmea Scarisoara

Ajumgem la Bordul Tomii unde gasim o ciurda de vaci cu multi vitei tare draguti, langa stanca observam ca isi petrec noptile vacarii si suntem mahniti de mizeria din jur. Noi stim ca este parc national si observam ca se incalca unele reguli dar doar pentru asta se fac regulile.

Curmatura Bucurei

Din cand in cand incercam sa punem mana pe vitei si de fiecare data renuntam cand mama lor se apropie spre noi cu ganduri nu tocmai bune.

Dupa o pauza pe malul lacului Pietrele pornim motoarele si in mai putin de o ora suntem in Curmatura Bucurein unde admirand lacul.

Valea Pietrele

Coboram pe malul lacului si punem cortul pentru a ne odihni pentru urmatoarea zi care se anunta una destul de lunga.

Lacul Bucura

Caldarea Berbecilor

Lacul Bucura

Putem spune ca am fost primiti cu o vreme superba iar urmatoarele 4 zile pe care urmeaza sa le petrecem in Retezat se anunta la fel asa ca pentru a doua zi planul este de a urma prin Caldarea Berbecilor in Peleaga iar de acolo Papusa - Portile Inchise - Galesu - Cabana Pietrele - Retezat - Bucura.

Dar despre cum a fost intr-o postare viitoare...

Doru